Datoria publică a României a depășit 990 de miliarde de lei, atingând 56,3% din PIB. Avertismente privind riscul pierderii ratingului de țară

România a intrat într-o zonă de risc fiscal accentuat, după ce, potrivit datelor oficiale publicate de Ministerul Finanțelor, datoria publică a țării a crescut cu 26,5 miliarde de lei în doar două luni, ajungând în februarie 2025 la un nivel record de 990 de miliarde de lei, echivalentul a aproximativ 199,1 miliarde de euro. Această sumă reprezintă 56,3% din Produsul Intern Brut și plasează România periculos de aproape de pragul de alertă de 60% din PIB stabilit prin criteriile de convergență europeană. Evoluția este cu atât mai îngrijorătoare cu cât este susținută de un deficit bugetar de 9,3% din PIB pentru anul 2024, cel mai mare din Uniunea Europeană. Acest dezechilibru vine pe fondul unei politici fiscale expansioniste, susținută de creșteri masive ale cheltuielilor cu salariile din sectorul public, pensii, investiții politizate și o colectare fiscală deficitară, care nu reflectă potențialul real al economiei naționale. În paralel, contextul politic fragil și instabilitatea determinată de apropierea alegerilor prezidențiale au influențat negativ percepția piețelor. După ce candidatul George Simion a câștigat primul tur de scrutin, moneda națională s-a depreciat brusc cu aproape 3%, iar Banca Națională a României a fost nevoită să intervină pe piața valutară pentru a susține leul. Conform analizelor, intervenția băncii centrale a implicat utilizarea unui volum estimat între 9 și 11 miliarde de euro din rezervele valutare, ceea ce a generat neliniște suplimentară în rândul investitorilor. Situația este cu atât mai tensionată cu cât agențiile internaționale de rating au început reevaluarea perspectivei României, existând riscul pierderii statutului de țară cu rating investment-grade. O retrogradare a ratingului ar însemna costuri mai mari de finanțare, un acces limitat la piețele internaționale de capital și o presiune majoră asupra dobânzilor interne și asupra cursului valutar. În acest moment, România riscă să intre într-un cerc vicios al datoriei, în care costurile împrumuturilor vor continua să crească, ceea ce va alimenta noi deficite și va submina orice încercare de consolidare fiscală. Autoritățile au anunțat intenția de a demara reforme structurale, inclusiv în zona digitalizării administrației fiscale și a reducerii cheltuielilor neesențiale, însă lipsa unui consens politic și contextul electoral fac puțin probabilă implementarea rapidă a acestor măsuri. În lipsa unei direcții clare și a unui angajament ferm din partea clasei politice, România se îndreaptă spre o spirală economică periculoasă, în care dezechilibrele interne, presiunile externe și neîncrederea piețelor ar putea bloca orice perspectivă realistă de dezvoltare sustenabilă.

Sursa informațiilor: economedia.ro, reuters.com, mfinante.gov.ro
Sursa imaginii: pixabay.com